Print

• Regim climatic
Comuna Tacuta se include In sectorul de clima continentala, de dealuri si de paduri, la intrepatrunderea climei de stepa.
• Regimul precipitatiilor
Valoarea precipitatiilor medii anuale este 600.5 mm, ceea ce arata o zona cu un regim de precipitatii satisfacator. Perioada de precipitatii maxime coincide cu perioada de vegetatie. Ploile torentiale care cad de obicei in lunile mai-iunie, au valori mari, fapt care indica ploi scurte, cu un volum mare de apa.
• Temperaturi
Temperatura medie anuala este cuprinsa Intre 8 si 9 grade C, luna cea mai calda fiind luna iulie cu temperaturi medii cuprinse intre 20 si 21 grade C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperaturi medii cuprinse intre 3 si 4 grade C. Acest lucru se datoreaza pe de o parte inaltimilor mari din nord-vest si influentelor microclimatului de padure.
Brumele de toamna incep obisnuit in octombrie, iar brumele de primavara continua pana la sfarsitul lunii aprilie. Perioada primului inghet are loc intre 15 noiembrie -1 decembrie, iar perioada ultimului inghet intre 15-20 martie.
Vanturile sunt determinate de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor barice si a proceselor circulatiei atmosferice. O mare influenta o au formele de relief in modificarea directiei si vitezei vantului. In timpul iernii, crivatul atinge uneori o viteza foarte mare, dand nastere la viscole puternice, spulberand zapada. Vanturile ale caror influenţa se face simtita, sunt cele dinspre vest si sud-vest care aduc deseori ploaie.
In unii ani, in timpul verii, sunt frecvente si furtuni alaturi de ploi torentiale.
In general, climatul acestei comune se caracterizeaza uneori prin ierni aspre, cu zapada abundenta, alteori cu ierni mai putin geroase, cu primaveri secetoase, veri calduroase si toamne ploioase. Incepand cu luna octombrie ploile devin generale, cu durata indelungata si caracter de burnita.
• Fenomene meteorologice extreme
Nu s-au Inregistrat pe teritoriul comunei, rareori a plouat cu grindina, cantitatile fiind nesemnificative, iar iernile sunt mai puţin geroase cu zapada abundenta.

• Retea hidrografica
Teritoriul comunei Tacuta este strabatut de urmatoarele parauri:
• Cutigna - izvoraste din padurea Poiana cu Cetate din judetul Iasi, trece pe langa padurea Ruleni si satul Sofieni, strabate sesul Tacuta, primeste din dreapta paraul Larga, iar din stanga paraul Aguzi. Tot in Cutigna se varsa si paraul Garla Morii ce izvoraste din padurea Leharcea (Dobrovat) precum si paraul Calina ce izvoraste din padurea Humarie.
• Larga - se formeaza din fundul padurii Buzdugani, strabate satul Focseasca prin mijloc, din directia nord-sud, sesul Largei, coteste spre est, taie sesul Miclea, varsandu-se in Cutigna.
• Recea - izvoraste de sub dealul Mircestilor, este alimentat de patru izvoare. La intrarea in satul Mircesti paraul Recea are maluri inalte, albia adancindu-se pe tot parcursul ei, de-a lungul satului Mircesti. Iese apoi prin partea de sud a satului si cotind spre est, strabate Sesul Goian, varsandu-se in Cutigna.
• Aguzi - izvoraste de sub dealul Negarus. Traverseaza partea de nord-est a satului Tacuta, intra in sat printr-o albie adanca, curge spre sud, apoi se varsa in Cutigna.
• Paraul Dumasca - se formeaza de sub dealul Negarus, trece prin mijlocul satului Dumasca avand o albie adanca, strabate sesul Dumasca, intra In sesul Rediului, apoi se varsa in Cutigna. Paraurile mai sus amintite adunate de Cutigna se intalnesc cu paraul Rediu, Dobrovat si paraul Vidroaia, varsandu-se in raul Vasluet.
Debitul permanent a acestor ape este alimentat de straturile subterane. In anii de seceta debitul acestor ape devine inconstant. Ele au cursul lenes si meandrat.
In afara de aceste ape curgatoare, mentionam ca subsolul comunei Tacuta contine o bogata retea de panze de ape freatice. Adancimea acestora variaza intre 4-12m (adancimea fantanilor).

Bazine hidrografice
In actiunea de gospodarire a resurselor de apa de pe teritoriul Tacuta s-a construit in perioada 1972-1973, o acumulare zonala la punctul nord, cu o capacitate maxima de inmagazinare de circa trei milioane mc de apa. De-a lungul timpului datorita aluviunilor capacitatea de inmagazinare maxima s-a injumatatit.
De asmenea in aceiasi perioada in partea de sud a localitatii Tacuta s-a mai construit o acumulare cu aceiasi capacitate de inmagazinare.
Caracteristici pedologice - in ceea ce priveste continutul in fosfor asimilabil, avem soluri sarace in fosfor (28%), soluri bogate in fosfor (38%), iar cele mijlocii (34%).
Referitor la potasiul asimilabil situatia se prezinta mai bine, in sensul ca majoritatea solurilor (83%) sunt bogate sau foarte bogate in potasiu si numai 17% sunt mijlocii.
Amenajari piscicole - La nord de satul Tacuta exista o amenajare piscicola apartinand A.F. ANDRIESANU.